Copil fiind…

Viaţa nu trebuie să fie întotdeauna perfectă. Are părţi bune şi părţi rele.

Aşa este şi viaţa unei fetiţe de 11 ani care stă cu mama ei şi pe care o iubeşte şi o preţuieşte mult. Ea are şi o pisicuţă neagră şi blana pisicii luceşte precum cea mai frumoasă stea de pe cer.

Fetiţa despre care vorbesc sunt, de fapt, chiar eu.

Am mulţi prieteni şi totuşi sunt prieteni adevăraţi. Unii dintre ei sunt colegii mei de la şcoală, cu care mă joc în pauze.

La şcoală, merg foarte bine cu notele la toate materiile şi îmi place de fiecare profesor în parte, dar şi ei mă simpatizează.

Astea sunt părţile bune ale vieţii mele, dar normal că viaţa mea are şi părţi mai rele.

Ca orice om, mă mai cert cu prietenii mei, cu mama şi după aceea ne împăcăm fiindcă asta e dragostea reciprocă dintre oameni.

Hobby-ul preferat este şcoala. Multor oameni nu le place şcoala şi o cam evită, însă şcoala este o sursă de îmbogăţire de cunoştinţe şi îţi dezvoltă cultura generală. Probabil că acestor copii cărora nu le place şcoala le este lene să înveţe, dar lenea îţi face rău. Te enervează şi te oboseşte.

Şi viaţa în familie este grozavă, iar eu cu mama şi chisica mea Makeba ne distrăm continuu fiindcă noi ştim ce e distracţia.

Stau acum şi mă gândesc că viaţa mea este mai mult frumoasă, uimitoare, chiar şi aventuroasă.

Vieţile voastre cum sunt?

 

Acest articol a fost publicat în Personale. Adaugă the pagina la favorite.

152 comentarii la “Copil fiind…


  1. 1
    Zozu:

    Bună seara! 🙂


  2. 2
    Nastasia:

    Bună seara, Zozu! Îmi place mult viaţa ta. De a mea, ce să zic? Acum, după ce te-am citit, cred că-i cam tot aşa. Doar că nu mai merg la şcoală şi am unele treburi mai complicate şi mai plicticoase. Şi nu am pisică, ci un căţel. Altfel, viaţa chiar e frumoasă şi uimitoare.


  3. 3
    Danny:

    Buna seara, Zozu! Vezi tu, multor copii nu le place scoala absolut deloc, infinit mai multor copii de acum decat de pe vremea mea.

    Stii ce ma deranjeaza cel mai mult, Zozu? Acesti copii lenesi, rai si obraznici, neiubitori de carte si de scoala, au ajuns sa fie azi majoritatea dintre patronii Romaniei. As vrea sa te gandesti la acest aspect in viitor. Se spune azi ca „cine are carte, nu mai are parte”………. de nimic.

    Peste 10 ani, as vrea sa-mi dai un raspuns la aceasta problema, Zozu.


  4. 4
    Nora:

    Zozu, bonsoir!
    Da, şi viaţa mea are părţi frumoase şi părţi mai puţin. Ca şi a ta.
    Mi-a plăcut faza cu lenea care oboseşte. Nu m-am gândit niciodată, dar ai mare dreptate! Lenea e obositoare!


  5. 5
    Danny:

    Lenea ii oboseste, plictiseste si enerveaza pe oamenii care nu sunt lenesi.

    Pe cei lenesi cu adevarat, ii „innobileaza”. Lenea este starea lor de normalitate si isi desfasoara toate actiunile lenese numai in cadrul ei.


  6. 6
    Danny:

    Zozu, ce faci, frumusete? Te gandesti cumva sa-mi dai un raspuns?


  7. 7
    Costelus:

    Buna Zozule!

    Mi-au placut destul de mult (unii) colegi si profesori din liceu, chiar imi aduc aminte cu drag. Din facultate, nu prea. Ce-am invatat la scoala chiar nu-mi amintesc, ca in ore ori ma uitam pe pereti, ori jucam carti, ori faceam rebus.


  8. 8
    Costelus:

    Makeba ce mai face, bine?


  9. 9
    Zozu:

    Da, Costeluş, Makeba a fost operată şi acum noi o răsfăţăm şi mi-e frică să nu se obişnuiască aşa! Dar, în rest, duce o viaţă de pisică bună.


  10. 10
    Danny:

    Uite, Zozu, tocmai ce-ti ziceam, Costelush a fost unul dintre elevii lenesi, rai si obraznici din clase, caruia nu-i placea cartea. El recunoaste acest lucru, de aceea, nu-i de mirare ca in facultate( nu stiu cum de a facut o facultate, probabil particulara )nu-l placeau colegii. Stii ce e mai trist in aceasta poveste? Ca el nu a ajuns nici macar patron al Romaniei.


  11. 11
    Zozu:

    Dragă Nora,

    Aşa este, lenea este chiar obositoare, iar la mine în text acesta este sensul.


  12. 12
    Zozu:

    Nastasia,

    Mă bucur că ai pisică şi un câine. Să ştii că dacă ai animale de companie eşti mai iubitor!


  13. 13
    Zozu:

    Danny,
    Costeluş cred că a fost un elev bun în liceu, la şcoală şi facultate.


  14. 14
    Danny:

    Nu prea cred. Un elev care se uita pe pereti si joaca carti in timpul orelor, asa cum si tu ai in clasa astfel de colegi, acela nu poate fi bun niciodata. Eu am fost profesor si cunosc situatia destul de bine. Iar geniu, din discutiile purtate aici, nu prea mi se pare a fi, dimpotriva.

    Stii cine iti vorbeste? Un fost profesor, care lasa cate 38 corigenti pe semestru la disciplina pe care o preda si care se certa cu directorii de scoli pentru a lasa repetenti.

    Peste ani, corigentii si repetentii claselor mele au devenit patroni. Unul dintre ei mi-a reprosat ca l-am lasat corigent, dar a recunoscut ca i-a prins bine, iar un altul, care de abia trecea la mine, m-a oprit pe strada si mi-a multumit ca am fost cel mai bun profesor al lui. Nu-mi venea sa cred ce aud.


  15. 15
    Zozu:

    Danny, ai fost profesor? Ce materie ai predat?


  16. 16
    Raj:

    Sa traiesti scriitorico ! Eu am fost loaza in liceu. Am facut si o facultate in dorul lelii. Am fost mediocru. Pentru ca am avut rezultate slabe, acum am un job cam murdarel, dar muncesc cu sarg pentru fata si baiatul meu. Mi-a placut textul tau. Eram iubit de colegi in scoala. Chiar si de profesori. Si eu am chisica, o siameza toanta. In ultimul timp are apucaturi de catel. Ii arunc o jucarie si mi-o aduce. Iar si iar si iar, la nesfarsit….


  17. 17
    Nastasia:

    Apoi, ce să zic, Danny, dacă lăsai atâţia corigenţi, nu prea ai fost profesor grozav. Nu ştiai tu să-i înveţi, probabil.


  18. 18
    +:

    Fereşte-te să dai verdicte. Mai ales la vârsta ta.

    Chiar dacă ceva ţi se pare foarte clar, evident şi logic, acceptă că poate e ceva esenţial la care nici măcar nu te-ai gândit şi care schimbă radical concluziile la care eşti pe cale de a ajunge.

    În viaţă, e bine să ai îndoieli şi să fii rezervat. (Nu confunda asta cu ezitarea şi lipsa de discernământ).


  19. 19
    Edle:

    Zozu, de acord, viata in familie e grozava. De fapt, cred ca voi sunteti o familie grozava. 🙂 Si mai cred ca si tu esti o fetita grozava.


  20. 20
    Edle:

    Danny, da’ rau mai erai! Eu n-am lasat decat vreo doi pe vara. Si nici pe aia nu i-as fi lasat, daca ar fi vrut sa invete cat de cat.


  21. 21
    Zozu:

    Raj,

    Mulţumesc pentru că mi-ai citit textul! 🙂
    Îmi plac foarte mult şi mie pisicile siameze.


  22. 22
    Zozu:

    +,

    Mulţumesc pentru sfaturi. O să mă gândesc la ele. 🙂
    Ce verdicte am dat eu?


  23. 23
    Zozu:

    Edle,

    De când am operat-o pe Makeba, mami stă numai cu chisica în braţe, s-o îngrijească şi să-i cânte, iar eu sunt geloasă foc!


  24. 24
    Costelus:

    Of, mai lasati insinuarile si acrtiturile voastre.

    Am invatat prin scoala cit mi-a trebuit, nu mi-a placut insa si de aici jucatul de carti. Asa a fost materia, urita. Am avut si unii profesori extraordinari, nu pot sa uit cum plecam din clasa cu lectia invatata la fizica desi eu jucam carti toata ora. Chiar nu inteleg ce facea omul ala, magie cred. 😀 Facultatea nu mai stiu cu cit am terminat-o, n-a fost 10 din pacate, dar nici mai jos de 9.80.


  25. 25
    Costelus:

    Ce faza, Dana, si tu ai fost profa. Groaznica specie. 😀

    Ce-ai predat?


  26. 26
    Danny:

    Exact ce spuneam mai sus. Si Raj a fost un elev slabut, dar nu i-am spus-o, l-am lasat pe el sa recunoasca. Dar nu ma deranjeaza acest lucru, acum el este un baiat de gasca si acest lucru apreciez la oameni. Invece, urasc( vai de mine ce-am scris, „urasc”) oamenii ingamfati. Tot ce e ingamfat si, mai ales daca e si prostovan, s-a zis cu el. Imi plac oamenii sociabili, deschisi la minte si la suflet, in care poti avea incredere in ei.

    Anastasia, vorbesti exact ca directorii de scoala sau de liceu pe care i-am avut. Si, ma dezamagesti cumplit. Deci, eu nu eram unul dintre profesorii aceia care din 8 facea 3 la sfarsitul semestrului pentru a-i trece. Nu, asa ceva la mine nu mergea.

    Vrei sa stii ceva? Cei pe care ii lasam corigenti erau cam de 5-6, fara sa exagerez deloc, dar ii lasam pe semestrul urmator, pentru a invata asa cum le ceream eu, si cum era normal. Pentru ca, in timpul orelor, eu faceam schita lectiei la tabla ( obligatoriu la 5-8 )si le usuram situatia destul de mult elevilor. Pentru acest lucru elevii mei trebuiau sa invete.


  27. 27
    Zozu:

    Bravo, Costeluş! Eu i-am spus lui Danny că ai învăţat bine, dar el a zis că nu.


  28. 28
    Edle:

    Si eu la fel, Zozu. 🙂 N-ai niciun motiv sa fii geloasa. Asa ne manifestam noi, mamele. Ne indreptam atentia, instinctiv, spre cel mai neajutorat dintre toti.


  29. 29
    Danny:

    Cosa are dreptate la comentul 18. Trebuie sa fii si rezervat si cu indoieli. Sunt bune pentru a nu o lua razna si a pica in cioc dezamagit. Nu mai explic de ce. Va explicati voi. Uneori, si eu sunt lenes si ma urasc pentru acest lucru. Apoi, imi revin.


  30. 30
    Nastasia:

    Hai, Danny, nu te zborşi chiar aşa! Zâmbeam când am scris, cunosc placa asta veche pe piele proprie, iar tu mi-ai amintit-o, cumva.


  31. 31
    Edle:

    Englezaaaaaa! 🙂

    Da’ numai patru ani, apoi m-am plictisit. Si am fugit din tara. 😀


  32. 32
    Costelus:

    Si sta pisica la tinut in brate?? Inseamna ca-i tare cuminte.

    Au avut ai mei o chisica semi-salbatica, nu putea fi tinuta in brate mai mult de 2 minute. Dupa 30 de secunde incepea sa miriie, iar la doua minute era cu coltii pe tine. Avea o putere de convingere … fantastica. 😀 Mi-au ramas 3-4 cicatrici permanente pe mina dreapta.


  33. 33
    Costelus:

    Dana, ai prins ceva teoretic sau … vreo minune de grup scolar? 😀


  34. 34
    Costelus:

    Nasty, te pomenesti ca ai fost si tu profesoara?


  35. 35
    Edle:

    1 an de generala, 3 ani de liceu. Economic. N-a fost foarte rau, dar nu, nu mi se potriveste profesia.


  36. 36
    Danny:

    Dana, nu eram un profesor rau. Eram tanar si exigent. Asa trebuie sa fii.

    In doi ani de zile s-a nimerit sa las 38 corigenti de la toate clasele mele. I-am lasat pe primul semestru si i-am trecut meritat pe al doilea. Am fost foarte multumit de mine. Eram profesorul model. Tineam orice clasa in mana. Nu-i uitati pe puii de golani, nu e deloc usor cu ei. Ce inseamna acest lucru? Acum glumeam cu ei, iar peste 1 minut eram aspru, ca peste 2 minute sa ne intelegem din nou bine.


  37. 37
    Zozu:

    Da, Costeluş, stă foarte cuminte şi toarce numai când se uită la noi, fără să o atingem.
    Ştiai ca Makebi vorbeşte? Imită foarte bine sunetele pe care le scoatem noi. 😆


  38. 38
    Zozu:

    Edle,

    Şi eu iubesc Englezaaaaaaa! Este materia mea favorită. 🙂 .


  39. 39
    Edle:

    Stiu, Danny, am avut si eu „puisori” din astia. Ca sa-mi submineze autoritatea, imi spuneau ca arat de 16 ani si imi faceau invitatii in oras. 🙄 Unul dintre ei, pur si simplu idiot, avea pile mari la director. So, nu am avut voie sa-l las repetent.
    M-am enervat rau atunci si am plecat din invatamant.


  40. 40
    Edle:

    Zozu, eu am observat ca ai inteles tot ce ti-am spus atunci, in bucatarie. 😉 Ma bucur ca-ti place engleza. E o limba frumoasa. Eu am invatat-o pentru ca mi-era dor de taica-meu. Imi spunea mama ca el vorbeste „la perfectie”. 😀


  41. 41
    Danny:

    Ai perfecta dreptate, Dana, te inteleg. De cate ori m-am certat eu cu directorii si la cate compromisuri am ajuns cu ei, este de domeniul SF-urilor si chiar al comediei. Pentru un golanas de 14 ani, cu tatal maistru la service-auto, de la liceul la care a invatat si una dintre fiicele lui Odagio, au venit la mine, pe rand, 4 lucratori in invatamant: dirigintele, directorul, apoi 2 inspectori de specialitate. Motivul? Pentru a-l trece pe semestrul doi.

    De cate ori nu vedeam tinere profesoare plangand in cancelarie din cauza ca nu puteau tine clasa in mana, sau de cate ori nu imi faceau cu ochiul elevele de liceu, iar eu eram, asa cum mi-a zis cineva de aici, micul Robesppiere.

    Dana, vreau sa retii un singur lucru: nu sunt un om rau. Atat!


  42. 42
    Zozu:

    Da, am înţeles tot ce mi-ai spus în bucătărie !
    Şi mie mi se pare o limba frumoasă. 😆


  43. 43
    1Q:

    Zozu,
    Nu mă mir că-ţi place şcoala, se vede după cum scrii!
    Eu mă pricep de minune să fac copiii să plângă, în special pe fetiţe. Le spun că le tai codiţele şi imediat le buşeşte plânsul şi se smiorcăie cu sonorul la maxim.
    Unii părinţi mi-au făcut poze şi-şi ameninţă copiii cu mine. Le arată poza şi instantaneu tac şi ascultă de părinţi. Spun că fac orice numa` să nu mă mai vadă.
    Vrei să-ţi tai codiţele? dacă nu vrei, atunci..
    Nu face din şcoală un hobby!!

    Uite, un hobby de-al meu: navighez ca marinel, pardon, marinal, ..ptiu! mariner, pe velierul „Pistolul cu buline”.

    Mult succes la şcoală!


  44. 44
    Edle:

    Nu cred ca esti un om rau , Danny. Glumeam. 🙂

    Nici eu nu m-am descurcat foarte bine in primul an. Dar mi s-au dat si cele mai rele clase posibile. De plans n-am plans, ca nu ma interesa chiar atat de mult. 😀 Incepand cu al doilea an a fost mai binisor.


  45. 45
    1Q:

    Danny:
    Un profesor e bun doar atunci când e întrecut de elevii săi!
    Iote, na! Sal`tare, bine ai revenit!


  46. 46
    Zozu:

    D-le Goe,

    La mine la şcoală e o atmosferă foarte veselă şi nu doar eu am ca hobby şcoala, ci şi colegii mei pentru că ne şi distrăm foarte bine acolo. Mulţi dintre noi suntem şi vecini şi ne jucăm împreună, aşa că e normal să avem relaţii strânse şi la şcoală
    Şi dacă şi profesorii noştri sunt nişte oameni veseli, chiar dacă sunt şi foarte pretenţioşi, cum să nu ne placă?


  47. 47
    1Q:

    Cine vrea să spele cu mine puntea velierului?
    A? Cine nu vrea e leneş..


  48. 48
    Raj:

    Danny are dreptate. Sunt prostovan, dar nu ingamfat. Nasta e frumoasa de pica… Costelus a fost studinte eminent. Ma apuca invidia. Eu am terminat cu 6,33. Deh, am fost pramatie… Pe mine ma iubeau profesoarele. Eram tholomac, dar ma simpatizau mult. Unei profesoare i-am daruit un mar mare, frumos ca sa nu ma scoata la tabla. Asta de fata cu toti. L-a luat si nu m-a ascultat.


  49. 49
    Zozu:

    Şi mie îmi era frică atunci când eram mică de Ovidiu, hair-stylistul care venea să ne tundă şi pe mine, şi pe mami, şi pe tati.
    Azi îmi face plăcere să vină şi să stăm de vorbă.


  50. 50
    Zozu:

    Raj,

    De ce te simpatizau pe tine profesoarele?


  51. 51
    1Q:

    Auzi la ea, cum vorbeşte cu 1Q!
    Tiii.. cum te prind, cum îţi tai coada!
    E las` că vezi tu!
    Lasă, şcoala e şcoală, o activitate principală f. serioasă iar hobby-ul e ceva extraşcolar, mai mult de joacă.
    Ce, tu te joci de-a şcoala? Donşoara..
    A?


  52. 52
    Danny:

    Ha,ha, HQ! Bine gasit!

    Ete, na, sa ma las eu intrecut de elevi? Niciodata! Nu ma las intrecut de nimeni.


  53. 53
    Raj:

    Danny e un om rau, 1Q. A lasat multi corigenti, dar ii barbat bine, l-am vazut in poze. E balai cu ochi albastri, ca mine. Io acum am parul canepiu… Imi vine sa ma mananc cand ma vad in oglinda. Daca m-ar vedea Dna Nasta s-ar indragostiiremediabil de mine. Toate doamnele, in afara de Dna Ana… Sarumana Dna Ana ! Sa va traiasca copchila ! La toti sa va traiasca. Dnei Nora, nu ca n-are, dar o sa faca…


  54. 54
    1Q:

    Pe mine mă dădeau cu capu` de tabla-nmulţirii..


  55. 55
    1Q:

    Ăştia cu oc`şorii bleo sunt oameni răi. Torţionari.

    Aşa, ca mine..


  56. 56
    Raj:

    Pentru ca aveam un pic de bun simt, Zozu. Un pic mai mult ca altii… Si eram si tare hazliu. O profa m-a intrebat de ce nu am invatat pentru ziua respectiva. I-am spus ca sunt un porc diafan. Ziceam chestii din astea…


  57. 57
    Danny:

    Cand n-am avut eu dreptate, Raj? Cand n-am avut eu dreptate, All?

    Raj, nu esti prostovan, in schimb, ai mai mult simt practic in tine decat teorie.

    Hai sa va mai zic ceva: pe Raj il cred ca a vut 6.33, dar pe Costelush cu 9.80 nu. Chestie de fler.


  58. 58
    Raj:

    Iar pe mine de tabelul ala al lui Mendeleev, Dle unchiu. Sluga, stima ! Chestii din astea protocolare… Tre sa pun pisica pe cicioare ca sa adoarma. Ii place sa fie leganata. Nu pot s-o mai dezvat. Noapte buna !


  59. 59
    1Q:

    Cum făceaţi, dom Raj? Aveaţi mare curaj. Io mă bâlbăiam şi mă înroşeam tăt. Ca şi-acum; după cum bine observaţi sunt f timid,.. şi sensibil.


  60. 60
    Zozu:

    Mi-a plăcut asta cu porcul diafan! 😆


  61. 61
    1Q:

    🙂
    Bine, dom Raj.
    Asta cu pisica legănată pe picioare e antologică!
    De unde mama pisicilor le scoateţi?

    N. bună! O fi învăţată şi cu suzeta..


  62. 62
    Zozu:

    Şi eu tre’ să mă culc…pentru că sunt bebăr.

    Noapte bună tuturor! 🙂


  63. 63
    1Q:

    Noapte bună, donşoara Zozu!
    😉


  64. 64
    Edle:

    Noapte buna, frumosule! 🙂


  65. 65
    Nora:

    Pfiu, am ajuns la timp să vă bag sub plăpumioară! Noapte bună, copii!


  66. 66
    1Q:

    Io nu dorm, că nu vreau să dorm! ce, mă obligi? 🙁


  67. 67
    Danny:

    In sfarsit, bine ca ai ajuns la timp, Nora. Vezi sa nu tragi plapumioara prea mult la tine.

    Noapte buna, Zozilor! Eu mai stau putin.


  68. 68
    1Q:

    hai, biiine, mă bag la cabină şi io.. 🙁
    Noapte bună, copii!


  69. 69
    Nora:

    Nuuu, nu te oblig. 😥 😥 Eu nu oblig pe nimeni niciodată. 😆


  70. 70
    Nora:

    Danny, tu ai plăpumioara ta. Ce treabă am eu cu ea?


  71. 71
    Danny:

    Ei, mai stii? Daca vrei sa mi-o furi?


  72. 72
    1Q:

    Pt că sunt ascultător, pt că nu vreau să te superi, pt că ..pt că.. (aici roşesc şi tac). Ţinând mâinile la spate şi scărpinând covorul cu degetul mare de la piciorul stâng, îngân în şoaptă: De ziua mea îmi cumperi ceva?


  73. 73
    Danny:

    HQ, eu te oblig sa te culci in pat. Ai inteles?


  74. 74
    Nora:

    Da, 1Q! Ce vrei? Şi când e ziua ta?


  75. 75
    1Q:

    Bine, Danny, bine..
    Spune-mi o poveste!


  76. 76
    Nora:

    Nu vreau, Danny! Plăpumioara mea e cea mai frumoasă din lume!


  77. 77
    1Q:

    Ziua mea e-n fiecare zi. Săptămâna trecută a fost cu pomeni sau daruri, cum le mai zice..
    Păi, ce să vreau? Nimic. Te-am întrebat doar..


  78. 78
    Nora:

    Cum nimic? Nimic, nimic, nimic din toată lumea asta mare? Ia, uită-te în ochii mei şi spune-mi ce vrei!


  79. 79
    1Q:

    A, ba da, aş vrea să vreau ceva..
    da` nu ştiu ce vreau deşi aş vrea să vreau să ştiu ce vreau..


  80. 80
    Danny:

    Hai ca ma uit eu in ochii tai si-ti spun ce doresc. Vlei?


  81. 81
    Nora:

    Danny, tu nu te uita că de tine mi-e frică. Ai privirea aia ucigătoare, nimicitoare, ptiu, că nu mai ştiu cum era exact…


  82. 82
    1Q:

    Io mă uit..na, ai tăi sunt limpezi.
    Uită-te şi tu! doar în ochii mei, atentă doar la ochii mei.. te uiţi? Ia vezi: pe lângă faptul că-s roşii şi tulburi, mai am urdori?


  83. 83
    Nora:

    Bine, 1Q, te gândeşti şi-mi spui mâine, da?


  84. 84
    Nora:

    N-ai. Doar dimineaţa ai.


  85. 85
    1Q:

    Ei, daaa.. Mă gândeesc, mă gândesc!
    🙂


  86. 86
    1Q:

    Deci, peste 15 min..


  87. 87
    1Q:

    Gata, hai să ne pupăm gospodăreşte de noapte bună!

    Nu de alta, dar nu vreau să vă uitaţi în ochii mei matinali şi să izbucniţi într-un plâns violent.


  88. 88
    Danny:

    Ha, ha, Nora. Nu intotdeauna e ucigatoare. Nu trebuie sa-ti fie frica. Nu mananc oameni.


  89. 89
    Danny:

    HQ, ma pupi pe obrajiori?


  90. 90
    Nora:

    1Q: mua, mua! Şi pe frunte, mua!


  91. 91
    1Q:

    Pe fildeşi, Danny! 🙂


  92. 92
    1Q:

    Îu, Nora!
    M-ai mototolit de tăt..

    (acu` bag capu-n plapumă, roş ca focu`, dar zâmbitor ca mine-n lume, nime` nu-i!)


  93. 93
    1Q:

    Acu`, pe bune, chiar vă pup cu frenezie intermitentă..

    Noapte bună!


  94. 94
    Danny:

    Intermitenta sa fie. Fildesii ii am descoperiti. Hai si tu, Nora, ce mai astepti?


  95. 95
    Nora:

    Pfiu, mi-e frică! Trag plăpumioara peste cap! Nu te văd, dacă nu te văd, nu exişti, e simplu, ce să mai!


  96. 96
    Danny:

    Hai, Nora, lasa plapumioara. Ziua ce te faci? Nu umbli cu plapuma pe cap, trebuie sa ma vezi, pentru ca sa existi.


  97. 97
    +, -, x. ::

    ” am multi prieteni si totusi sunt prieteni adevarati” asta nu e formulare de copil, e subtilitate de parinti ai copilului, lasa textul „curat”, asa cum e gandit si exprimat de copil, ca daca intervine un parinte si semneaza cu numele copilului, nu e bine, care-I smecheria ?


  98. 98
    Ana:

    Ba e chiar formularea copilului, chiar dacă ţie nu ţi se pare c-ar fi, oricine-ai fi. Insinuări? Bune şi-alea.

    Şi eu m-am uitat de două ori pe fraza aia, dar nici măcar n-am întrebat-o de ce-a ales s-o scrie aşa. Mi s-a părut cam abruptă; m-aş fi aşteptat să dezvolte un pic acolo, dar n-a simţit, se pare, nevoia.

    Mă-sa scrie cu totul altfel. 🙂 O cunosc cât de cât, de-aia-mi permit să-ţi spun. 😉


  99. 99
    Danny:

    Iar incepi sa te dai smecheras, Cosa, si din nou ma enervezi. Gandeste-te ca respectivul copil de 11 ani mai poate fi si indrumat, din cand in cand, la o povestire la scoala, la un text pe blog sau, mai tarziu, la conceperea unui comentariu literarar de catre o mama care explodeaza de talent in ale scrisului. Mi se pare normal sa-si ajute copilul, pe ici pe colo, dar in nici un caz sa-i scrie tot articolul si sa semneze „Zozu”, asa cum vrei tu sa insinuezi.

    Ana este o fiinta corecta si deosebit de pretentioasa, atat cu ea, dar mai ales cu fetita ei.

    Ce nu gasesti tu a fi formulare de copil la: „am multi prieteni si totusi sunt prieteni adevarati”? Ce e atat de greu la 11 ani sa formulezi asa ceva? Te referi la notiunea de „prietenie adevarata” in conceptia unor copii de 11 ani? Dar tu, la 51 ani pe care ii ai, stii ce inseama a fi un PRIETEN ADEVARAT? Iti spun eu ca nu stii nimic. Tu cum gandeai la 11 ani? Iti mai aduci aminte? Eu am niste poezii scrise la 10 ani. Tu ai ceva?

    Deci, las-o mai usor cu presupunerile, ca de multe ori dai gres. Stiu ca ti-ar placea sa scoti din tine maxime, dar nu orice om este capabil de asa ceva.


  100. 100
    Ana:

    Danny,

    Nu e Cosa cel care crede că un copil de 11 ani a scris că are mulţi prieteni şi totuşi sunt foarte buni. De unde-ţi veni ţie ideea c-ar fi Cosa? 🙄

    Dacă era el, zicea de-aseară.


  101. 101
    Danny:

    Nu e Cosa? Posibil sa ai dreptate, dar cine o fi?

    Oricum, pare ca gandeste si se exprima la fel ca mai sus amintitul. De fapt, si Cosa face la fel, lanseaza o idee, apoi mai lanseaza una peste o saptamana. Niciodata nu da replici, mai ales in ultimul an.

    Cine o fi, eu i-am raspuns, iar dreptatea este de partea mea.


  102. 102
    Ana:

    Danny,

    Neah, e palid, nu seamănă la nimic cu +. 🙂 N-are fler.


  103. 103
    Danny:

    Auzi, tu chiar m-ai putea identifica, daca eu mi-as schimba nickul, si sa scriu peste 3 luni? Ar fi bine sa facem acest joc pe blog. Tu ai facut-o de cateva ori, iar in majoritatea cazurilor te-am identificat. Nu vreau sa zic celelalte nickuri ale tale, dar mi-ai placut mult de tot, chiar daca uneori m-am enervat.


  104. 104
    Ana:

    Te-aş recunoaşte, Danny, din 8 miliarde. 🙂


  105. 105
    Danny:

    Mama mia, nici populatia globului nu are 8 miliarde. De abia a facut anul trecut 7 miliarde. Asta inseamna ca sunt prea anonim sau prea unicat? Raspunsul tau e cu dus si intors. Na, ca m-ai pus pe cateva ganduri…………si dau, cu o intermitenta demna de invidiat, din degetele de la maini pe biroul meu, ha,ha………….Bine ca nu ma dau cu capul de birou, ups…………….


  106. 106
    Ana:

    Mai unic decât însăşi unicitatea, Danny. 🙂


  107. 107
    Danny:

    Ha,ha,ha, pot sa mor linistit, daca Ana mi-a zis lucrul asta…….Numai sa nu constat pe lumea ailalta ca am fost mintit, ha,ha,ha,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,


  108. 108
    Ana:

    Olamicu,

    Zice sor’ta că să-i găsesc şi ei un nume aşa frumos ca al tău. Ai fost aseară o revelaţie pentru ea. Voi n-aţi mai vorbitără, aşa-i? Că ea tot întreba cine eşti şi dacă eşti un băieţel. Ce să mai, surclasaşi întreg contingentul de oameni cumsecade de pe blog, micule. 🙂

    Acum, am nevoie să m-ajuţi cu ceva. Arde. Veni ea mai devreme de la evaluarea naţională, o-ntrebă mă-ta şi mă-sa cum fu, ea răspunse sintetic şi apoi mâncă oarece, luă chisica-n braţe şi s-apucă de cugetat.

    Când fârşi, zisă:

    Mami, să-mi găseşti şi mie un nume aşa frumos ca 1Q, că vreau şi eu un nume scurt şi cuprinzător.

    Aşa că n-ai decât să-i găseşti, că io nu poci până-ntr-acolo.


  109. 109
    1Q:

    Într-adevăr, numele e frumos dar io-s un băieţel şi mai frumocs.
    Păcat că-s cam prostalău..şi cu gura strâmbă.

    Ce nume să-i găsească 1Qleţu` ?
    E destul de frumos şi numele Zozu. Poate să se joace singură cu tot felul de combinaţii, aşa cum am făcut şi eu la început hăcuindu-mi varza.
    Chiar nu ştiu..


  110. 110
    1Q:

    Øk ? Că doar e Øica ta. O kata de artistă.
    Zora? Că mi-e sora; doar sunt Ø2, nu?
    Ceamica pt toţi.

    D`ăstea..?


  111. 111
    1Q:

    Parc-aş vorbi dintr-un 2Øş..
    🙁


  112. 112
    1Q:

    Øna? Să Øu şi naşi-su..


  113. 113
    Nora:

    „Zorra” e vulpe în spaniolă. Mi-a plăcut mereu cum sună. 😀 Dar are conotaţii, hm, cam periculoase. 😀


  114. 114
    1Q:

    1A (Oanei) aAnei.

    Gata. Am leşinat..


  115. 115
    1Q:

    Sora lui Zorro..


  116. 116
    1Q:

    Ei, suntem noi adulţi şi vedem altceva, nu delfinii..


  117. 117
    Ana:

    De-ăstea, da. Hai, că ies eu şi preia ea legătura.


  118. 118
    Zozu:

    Bună seara! 🙂 🙂 🙂


  119. 119
    1Q:

    Amică, bună seara!
    🙂


  120. 120
    1Q:

    Ce jucăm astă seară?


  121. 121
    Zozu:

    Propune tu,că eşti băieţel mare!


  122. 122
    Nora:

    Bonsoir, Zozu! Cum a fost la evaluare?


  123. 123
    Zozu:

    Bună Nora,a fost bine. Sper că am punctaj mare!


  124. 124
    Nora:

    La ce materie a fost, Zozu?


  125. 125
    Zozu:

    La română.


  126. 126
    1Q:

    Eu nu propun nimic-nimicuţa.
    Spune-mi ce e cu numele; ce nu-ţi convine? Eşti fericită!
    😉


  127. 127
    Zozu:

    1Q,

    Daa, şi acum îi mai fac aşa Makebei, când mă enervează!


  128. 128
    Nora:

    Da, e foarte mişto numele. Eu îl pronunţ franţuzeşte, să ştii. 😉


  129. 129
    1Q:

    Da` tu, ma, ke bei?


  130. 130
    1Q:

    Io beau un ceai de prune uscate..
    😉


  131. 131
    Nora:

    Eu sau Zozu? 🙄


  132. 132
    Nora:

    😆 Mă prinsei cu întârziere.


  133. 133
    Zozu:

    1Q,

    Îmi place mult numele. 🙂


  134. 134
    Zozu:

    Eu ies acum. Noapte bună!


  135. 135

  136. 136
    1Q:

    ` ca-o-ar 1Q pe ea!
    Ţi l-ar da taica, da` nu ţi se potriveşte.

    2S.A. ..dacă vrei! tuşa. Ceamică.

    😉


  137. 137
    1Q:

    Noapte bună!


  138. 138
    Danny:

    Zozu, cam repede te duci la somn. E sambata seara.


  139. 139
    Raj:

    Am calcat intr-un rahat de caine care era postat in fatza atelierului.Stiam de existenta lui efemera, dar l-am strivit. Ei si ce, face el altul. De aia postai si io acu, ca sa stiti sa umblati cu grije… Domnu 1Q: mi-am cumparat niste bomboane. Dropsuri cu menta, din alea… Zozu: nu mai scrii ?


  140. 140
    Raj:

    Si ieri am calcat intr-un rahatel. Ce prost sunt ! Apropos, dl Goco ce-o mai face ? De acum voi scrie doar cand am ceva important de facut, de strivit sau cand imi este dor de Goco


  141. 141
    Ana:

    Raj,

    Se joacă cu chisica şi are şi de făcut nişte ture pe Animal Jam. 🙂


  142. 142
    Raj:

    Si eu m-am jucat azi cu chisica, Dna Anuta. M-a zgaraiat fara sa vrea, dupa care m-a lins cuprinsa de remuscari. Cand eveam 4 sau 5 ani, aveam un catel. Tarzan il chema. Nu ma musca el, dar il muscam eu. Ce-i aia Animal Jam ?


  143. 143
    Ana:

    Raj,

    Cum o cheamă pe chisica ta?

    Şi asta a început să mă lingă zilele trecute, auzisem că au limba aspră, dar nu ştiam că atât de aspră.

    Da, şi Rada lingea, nu muşca, mai demult un câine. Am văzut spectacolul ăsta.

    Animal Jam e un joc pe computer, pentru copii.


  144. 144
    Raj:

    Mitzi o cheama. Ii place sa se bage in pungi din plastic. Rada il lingea pe dulaul lui Andrei, la mare. Jam e tot un fel de Metin 2, la care ar sta 24 din 24 , nepotul meu ?


  145. 145
    Ana:

    Raj,

    Nu ştiu nimic de Metin. Apropo, Metin e nume tătărăsc. Asta e un fe de junglă, iar ficare copil e un animal. Sau mai multe, dacă are mai multe conturi.

    E, Tiger nu era un dulău, ci un câine adult, dar jucăuş şi blând ca un căţel. 🙂


  146. 146
    Edle:

    Ana, iote o chisica inghitita de balena. O salveaza Robbie si Andi. Scafandrii. 😀


  147. 147
    Nora:

    Pisica-Iona. 😆


  148. 148
    geluodagiu:

    Iona din dramaturgia Sorescului, nu din biblie.


  149. 149
    Nora:

    De ce nu se mai vede poza cu desenul? 🙄

    Edle, ai şters cumva poza de pe imageshack?


  150. 150

  151. 151
    Raj:

    Danny prinde peste ezact cat Iona. Daia iiasa de filiform. Doar zambetu si giaca ii de dansu…


  152. 152
    Danny:

    Rajulete, iarna nu prind peste, stau in casa. Numai in anotimpul calduros ies in mijlocul naturii si o rasfat dupa placerile si principiile mele. Iar la copca nu ma duc de teama sa nu se sparga gheata sub mine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *